România

Iohannis: Textul Declaraţiei de la Roma – pozitiv şi echilibrat

Textul Declaraţiei de la Roma este "pozitiv" şi "echilibrat", în acord cu poziţia promovată de România privind viitorul Europei, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, sâmbătă, la Roma.

"Textul Declaraţiei este pozitiv şi echilibrat, în acord cu poziţia promovată de România cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă şi o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă şi sustenabilă", a spus şeful statului.

El a subliniat că menţionarea, în textul final al Declaraţiei de la Roma, a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acţioneze împreună.

"În plus, textul Declaraţiei menţionează că uşa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare consolidată. Cu siguranţă, nu dorim paşi înapoi de la ceea ce am realizat până acum. Este important ca Uniunea să evolueze permanent în sensul consolidării acelor politici care asigură fundamentul şi eficienţa Uniunii, mă refer aici la piaţa internă, cu cele patru libertăţi fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere şi la politica de vecinătate", a declarat şeful statului.

În opinia sa, o funcţionare mai eficientă a instituţiilor europene este condiţionată de mecanisme mai transparente şi proceduri mai suple care să devină cât mai curând o realitate pentru oameni.

"Pentru România e important să îşi menţină cu realism şi consecvenţă priorităţile de agendă şi să se implice activ în continuarea şi consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul UE. La începutul anului 2019, România va exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului UE pentru o perioadă de şase luni, ceea ce reprezintă fără îndoială o oportunitate. România îşi va stabili priorităţile pentru acea perioadă în care vom avea pentru prima dată ocazia de a promova interesul european prin medierea unor poziţii comune, consensuale, între statele membre, dar şi de a demonstra viziunea noastră, viziunea proprie a României în identificarea unor soluţii de compromis capabile să avanseze proiectul european", a spus Iohannis.

El a adăugat că summitul aniversar de sâmbătă, care a marcat 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, are nu doar semnificaţia unei celebrări a istoriei proiectului european, ci şi a unui moment de bilanţ al celor şase decenii de integrare.

"Avem toate motivele să fim mândri de ce am realizat până acum, dar, în acelaşi timp, este necesar să reînnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic, pentru că de el depinde asigurarea păcii, a securităţii şi a prosperităţii tuturor cetăţenilor europeni. Cu ocazia acestui summit aniversar, am adoptat Declaraţia de la Roma, un document politic menit să definească o viziune comună asupra direcţiei de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă şi să contribuie la recâştigarea încrederii cetăţenilor în propriul proiect, proiectul european", a punctat şeful statului.

El a subliniat importanţa faptului că viziunea fondatorilor proiectului european de a crea o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele continentului rămâne de actualitate şi se regăseşte şi în Declaraţia adoptată sâmbătă.

"Menţinerea unităţii celor 27 de state membre este şi trebuie să rămână deviza noastră în continuare", a adăugat Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat, sâmbătă, la Roma, că se vor purta negocieri împreună cu celelalte state membre astfel încât chestiunea cetăţenilor UE în Marea Britanie să fie "rezolvată bine".

"Eu am spus de la început că, în situaţia Brexit-ului, tema cea mai importantă pentru noi sunt românii care trăiesc acolo. Nu suntem singuri. Polonia are 800.000 de cetăţeni acolo şi alţii, şi alţii. Trebuie să ştiţi că şi Marea Britanie are o preocupare foarte puternică faţă de cetăţenii ei care trăiesc în alte state. Sunt destul de mulţi care trăiesc în România, de exemplu. Practic, în toate statele europene sunt cetăţeni britanici şi, atunci, această temă cu siguranţă va fi în atenţia tuturor şi noi o să avem grijă să negociem împreună cu celelalte state membre în aşa fel încât chestiunea cetăţenilor UE în Marea Britanie să fie rezolvată bine", a afirmat şeful statului, într-o conferinţă de presă, susţinută la Ambasada României la Roma.

El a spus că nu doreşte să lase cetăţenii români din Marea Britanie cu un "statut incert".

"Nu dorim să lăsăm cetăţenii noştri undeva suspendaţi, cu un statut incert. Mi-am luat acest angajament. Avem un Guvern nou şi acest Guvern nou a înţeles şi a luat tot acest angajament. În acest sens, am discutat cu toţi partenerii cu care am avut ocazia şi cu doamna prim-ministru May, ştiţi că am avut recent şi o discuţie telefonică, am reiterat această temă, dar şi de partea europeană cu negociatorul Uniunii am discutat in extenso aceste chestiuni. Pot să-i asigur pe românii care trăiesc în Marea Britanie că nu este doar o formulă de politeţe, este o preocupare foarte, foarte serioasă pentru noi cum vor fi ei poziţionaţi acolo", a spus Iohannis.

Cu acelasi prilej Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, la Roma, că temerea est-europenilor de a fi lăsaţi în urmă ar fi revenit dacă s-ar fi acceptat "Europa cu două viteze".

"Cum am reuşit? Poate am avut o zi bună. Nu, am prezentat din punctul meu de vedere pericolele unei Europe cu două viteze, unde pericolul cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune, fiindcă, dacă acceptăm conceptul - încă o dată, dacă am accepta - a ieşit din discurs, dar ca să vă răspund la întrebare, dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu, viteza a doua ar fi fost în Est, şi atunci cu siguranţă ar fi revenit nişte temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lăsaţi în urmă. Cum în Vest, cu certitudine, încet, dar sigur, foarte mulţi europeni se tem că le ia cineva locurile de muncă, că vine cineva şi îi împinge la ei în ţară deoparte", a răspuns şeful statului, întrebat de jurnalişti cum a reuşit să răstoarne discursul care venea din nordul şi vestul Europei.

El a spus că acestea nu trebuie să de întâmple. "Or nici una, nici alta nu au voie să se întâmple şi nu avem voie să lăsăm Uniunea să ajungă într-o stare în care europenii, în loc să fie optimişti şi încrezători în proiectul lor, să înceapă să se teamă de proiectul european şi, sigur, am adus mai multe argumente. Şi alţii au avut argumente care, recunosc, au venit în sprijinul expunerii mele şi, din fericire, cu toţii, împreună, am reuşit să găsim exprimări mai bune", a menţionat Iohannis.

Întrebat de jurnalişti referitor la faptul că în Declaraţia de la Roma se regăseşte paragraful "vom acţiona împreună în ritmuri şi cu intensitate diferită acolo unde este necesar", ce seamănă cu sintagma "Europa cu mai multe viteze", căreia România i s-a opus, el a spus că pasajul respectiv este în consonanţă cu tratativele.

"Da, ne-am opus şi pot să remarc, cum am făcut şi în text, ne-am opus cu succes, fiindcă aţi constatat cu toţii, până şi din discursul liderilor, pur şi simplu, a dispărut sintagma 'Europa cu două viteze' sau 'Europa cu mai multe viteze' sau 'Europa cercurilor concentrice'. Pasajul la care vă referiţi este în perfectă consonanţă cu tratativele, deci reflectă situaţia de acum a Uniunii şi este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma 'colaborare consolidată'. S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început", a precizat şeful statului.

Iohannis a declarat că obiectivul major al României este acela al unei Uniuni unite şi coezive în acţiunile sale interne şi externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol cheie la nivel global.

"Acestea cred că sunt şi aşteptările cetăţenilor, care îşi doresc o Europă puternică, incluzivă, bazată pe principii şi norme. Oamenii se raportează în continuare la aceleaşi valori pe care s-a construit Uniunea Europeană. Este misiunea noastră, a şefilor de stat şi a liderilor politici, să demonstrăm că avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun şi să recâştigăm, încă o dată, încrederea în viitorul unei Europe unite. Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendinţele eurosceptice, xenofobe şi radicale", a adăugat Klaus Iohannis.

Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

 

Ambasada României a marcat venirea Sărbătorilor de Iarnă

27.12.2016

La data de 23 decembrie, Ambasada României a organizat întâlnirea tradițională cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, la care au participat reprezentanți ai comunității de români din China, românologi și partenerii locali.…

Ziua Națională a României, celebrată de către Ambasada României la Beijing

09.12.2016

La data de 29 noiembrie, Ambasada României a organizat, la un hotel din Beijing, recepția anuală cu ocazia Zilei Naționale a României. La eveniment au participat peste 400 de invitați, reprezentați ai MAE local și…

60 de ani de la înființarea Catedrei de limba română la Universitatea de Studii Străine Beijing

03.11.2016

La 29 octombrie 2016, Ambasadorul României în R.P. Chineză și membri ai Ambasadei au participat la aniversarea a 60 de ani de la înființarea catedrei de limba română în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Europene de…