România

Canalul Dunăre-Bucureşti şi calea ferată rapidă Budapesta-Bucureşti-Constanţa, printre proiectele româneşti ale Strategiei Dunării

Construirea canalului Dunăre-Bucureşti, realizarea căii ferate rapide Budapesta-Bucureşti-Constanţa, retehnologizarea porturilor dunărene româneşti şi construirea a două noi poduri rutiere peste fluviu, spre Bulgaria, reprezintă câteva dintre proiectele româneşti ale planului de acţiune al Strategiei pentru Regiunea Dunării, ale cărei domenii prioritare au fost prezentate joi, într-o conferinţă de presă, de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, alături de ministrul Infrastructurii şi Transporturilor, Anca Boagiu, şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.

"Sunt lucruri concrete, nu e vorba de bani noi, avem încă pe actualul exerciţiu bugetar al UE, până în 2013, cam 45 de miliarde de euro încă disponibile, sperăm că dacă până în 2013 proiectele incluse în planul de acţiune încep să se deruleze şi primesc finanţare, să continuăm şi în următorul exerciţiu financiar multianual al UE, astfel încât proiecte deja angajate să ajungă în faza de finalizare şi, în acelaşi timp, să avem şi o a doua generaţie de proiecte incluse în Strategia Dunării", a declarat ministrul Baconschi.

Printre celelalte proiecte menţionate de acesta se numără asigurarea navigabilităţii pe tot parcursul navigabil al Dunării şi pe toată durata anului, generalizarea internetului de bandă largă în mediul urban, crearea unui institut internaţional pentru Delta Dunării şi Marea Neagră, elaborarea unui sistem de monitorizare a ecosistemelor, îmbunătăţirea calităţii apei prin construirea de staţii de purificare în majoritatea porturilor dunărene.

De asemenea, miniştrii Boagiu şi Udrea au prezentat pe larg proiectele aferente Strategiei Regiunii Dunării pe care ministerele respective le vor coordona în viitor, insistând cu precădere asupra potenţialului proiectului canalului Dunăre-Bucureşti.

Conferinţa de presă organizată joi, la sediul MAE, a avut loc după ce în aceeaşi zi, la Budapesta, comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a anunţat cele 11 domenii de acţiune prioritară ale Strategiei Dunării, precum şi ţările care vor coordona implementarea proiectelor aferente acestor domenii. Cele 11 domenii sunt transport - fluvial, terestru şi aerian -, energie, turism şi cultură, calitatea apei, gestionarea riscurilor, biodiversitate, cercetare şi educaţie, competitivitatea întreprinderilor, resurse umane, capacitatea administrativă şi securitatea cetăţeanului.

"Fiecare stat din regiune poate coordona maximum trei domenii prioritare, iar un domeniu poate fi coordonat de maximum două state. Fiecare are subsumate mai multe acţiuni care vor fi implementate prin intermediul proiectelor", a precizat ministrul Baconschi, arătând că România va fi implicată în coordonarea a trei domenii - transportul fluvial (împreună cu Austria), turismul şi cultura (împreună cu Bulgaria), gestionarea riscurilor generate de fenomene extreme (împreună cu Ungaria). MAE este coordonatorul naţional în privinţa implementării proiectelor Strategiei Dunării, urmând să pregătească organizarea unei structuri interministeriale de coordonare.

"Vedem strategia Dunării ca pe o strategie durabilă, verde - adică orientată pe protecţia mediului, bazată pe noi tehnologii şi inovare şi pentru a creşte calitatea vieţii cetăţenilor români care trăiesc de-a lungul malului românesc al Dunării", a spus ministrul Baconschi.

Potrivit acestuia, faptul că fluviul Dunărea a fost inert în ultimele zeci de ani a creat probleme de dezvoltare pentru întreaga regiune de sud a României, însă această disparitate se va atenua peste 10-15 ani, odată cu realizarea celei mai mari părţi a proiectelor prevăzute, iar oraşe ca Sulina şi Brăila îşi vor recăpăta caracterul cosmopolit pe care îl aveau în urmă cu 100 de ani.

Ţările care participă la strategia UE pentru regiunea Dunării sunt Germania (landurile Baden-Württemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România - membre ale Uniunii Europene - plus Croaţia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina. Acest spaţiu vast scăldat de apele fluviului se confruntă cu numeroase provocări, printre care potenţialul nevalorificat de transport naval, lipsa legăturilor rutiere şi feroviare, eforturile necoordonate în domeniul educaţiei, al cercetării şi al inovării.

Cooperarea într-un "cadru macroregional" are drept obiectiv realizarea unei coordonări mai eficiente. Această abordare - iniţiată deja cu succes în regiunea Mării Baltice - nu implică noi acte normative sau instituţii, ci mai degrabă consolidează legăturile între diferite politici şi între o gamă largă de părţi interesate. Această formă de cooperare poate fi aplicată în cazul unor probleme precum viiturile, biodiversitatea habitatelor sau contrabanda, dar poate da naştere şi unor noi oportunităţi, de exemplu prin îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre şi prin interconectarea pieţelor energetice naţionale pentru a preveni deficitele de electricitate şi de combustibil.

Deşi strategia nu va oferi o finanţare UE suplimentară, regiunea beneficiază deja de o finanţare considerabilă prin intermediul unei serii de programe ale UE. Obiectivul este de a fructifica într-o mai mare măsură sprijinul disponibil - nu mai puţin de 100 de miliarde euro au fost alocate în cadrul politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european) între 2007 şi 2013 - şi de a arăta modul în care cooperarea macroregională poate contribui la rezolvarea problemelor locale. După numirea coordonatorilor domeniilor prioritare, strategia va trebui aprobată de Consiliul European, în luna iunie.

 

Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

 

R.P. Chineză, R.A.S. Hong Kong și R.A.S. Macao – Pneumonie virală (Coronavirus)

25.01.2020

Tip: Atenţionare de călătorie Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în regiunile administrative speciale Hong Kong și Macao ale Republicii …

Crăciun românesc, la 101 ani de la Marea Unire și 30 de ani de la Revoluția Română, în capitala chineză

24.12.2019

La 20 decembrie a.c., Ambasada României la Beijing a îmbrăcat straie de sărbătoare pentru a-și primi oaspeții din capitala chineză într-o atmosferă de Crăciun tradițional românesc. Brazii naturali împodobiți,…

Burse oferite cetăţenilor străini de statul român prin MAE

20.12.2019

Programul de burse oferite de statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe, cetăţenilor străini, pe baza H.G. 288/1993, pentru anul universitar 2020 – 2021, a fost lansat. Bursele sunt oferite cetăţenilor străini care provin…