Relaţii bilaterale

Relaţii economice

Cooperare economică

Relațiile economice sunt reglementate de:

  • Acordul privind cooperarea economică (2009);
  • Acordul pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit, prevenirea evaziunii fiscal și a evitării plății impozitelor (iunie 2017)
  • Protocolul adițional la Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor (2007).  

China reprezintă principalul partener comercial al României din zona asiatică, atât în ceea ce privește importurile cât și exporturile, reprezentând totodată si unul dintre principalii exportatori de capital în investiții străine la nivel mondial, clasându-se însă pe locul 19 în topul investitorilor străini în România (FDI), astfel consolidarea și dinamizarea relațiilor sino-române reprezintă o prioritate în eforturile de dezvoltare a cooperării cu țările din Asia.

Interesele României sunt sintetizate în diminuarea deficitului comercial prin creșterea exporturilor; implicarea chineză în proiecte de cooperare (infrastructură, energie, agricultură ş.a.); identificarea proiectelor de cooperare în domenii „netradiționale” (IT, sectorul bancar, protecția mediului).

Interesele chineze sunt integrate orientării generale de promovare a produselor proprii pe piaţa europeană/UE, de identificare a punctelor de penetrare în alte zone cu potențial de consum și de implicare în proiecte semnificative în domenii strategice (infrastructură de energie și transport).

 

Relația bilaterală UE-China

Investițiile străine directe reprezintă unul din pilonii relației bilaterale UE-CHINA în contextul în care China s-a transformat treptat într-una din principalele destinații și surse ale ISD.  Investițiile chineze în UE au atins valoarea de 40 de miliarde USD în 2015 cu o creștere de 77% față de anul precedent. Sectoarele preferate de investitorii chinezi au fost în ordinea importanței: IT&C, transport și infrastructură, producția de echipamente, imobiliare și turism, entertainment, energie și bunuri de larg consum.

UE este cel mai important partener comercial al Chinei din 2004, în timp ce China este al doilea partener comercial însemnat al UE (14,5% din valoarea totală a schimburilor extra-comunitare), după SUA (17,6%). Volumul total al comerțului dintre China și UE a ajuns în 2015 la 520 miliarde euro (față de 467 miliarde euro în 2014), ceea ce reprezintă schimburi comerciale bilaterale în valoare de 1,4 miliarde euro pe zi.

 

Schimburi comerciale

Evoluția schimburilor comerciale ale României cu Republica Populară Chineză arată că în anul 2015, pe fondul conjuncturii economice defavorabile la nivel mondial, s-a înregistrat o diminuare a schimburilor comerciale bilaterale, cu precădere la export, față de recordul înregistrat la finele anului 2014, când valoarea exportului românesc a fost de 759,44 milioane USD, înregistrându-se, la finele anului 2015, un volum total de 3,788 miliarde USD, cu o scădere de 3,13%, din care exportul a fost de 581,79 milioane USD, cu o scădere de 23,37% față de anul 2014, iar importul a înregistrat o ușoară creștere de 1,75%, cu o valoare totală de 3,21 miliarde USD.

La 31 decembrie 2016, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 4,5 miliarde USD (creștere cu 18,85% față de aceeași perioadă din 2015), din care exportul românesc a fost de 682,32 milioane USD (creștere cu 17,27%), iar importul 3,81 miliarde USD (+19,12%). Conform datelor provizorii pentru anul 2017 putem constata o creștere a exporturilor cu 21,29% față de 2016.

ANUL

Regiunea

TOTAL

EXPORT

IMPORT

SOLD

2010

RPC

 3893,41

 498,86

    3394,55

- 2895,69

2011

RPC

4201,86

 659,28

    3542,58

- 2883,30

2012

RPC

3283,3

579,3

2704,0

-2124,7

2013

RPC

3355,9

720,5

2635,4

-1914,8

2014

RPC

3987,8

824,6

3163,2

-2338,6

2015

RPC

3857,0

637,7

3219,3

-2581,6

2016

RPC

4500,4

682,3

3818,1

-3135,8

2017**

RPC

5079,8

827

4252,8

-3425,8

* RASHK - Regiunea Administrativa Specială Hong Kong 

** Estimat, conform datelor statistice românești

 

Structura tradițională a schimburilor comerciale bilaterale

Principalele produse românești exportate pe piața chineză: echipament energetic (componente pentru hidrocentrale și termocentrale), mașini-unelte, echipamente electrice (rețele de bază), rulmenți, cilindri laminor, piese și componente auto, anvelope auto, instrumente și aparatură optică, produse chimice și îngrășăminte complexe NPK, materiale și articole plastice, cherestea de fag și panouri din lemn, metale comune, cupru electrolitic, concentrat și deșeuri de cupru și alte metale neferoase, confecții și tricotaje, carne și organe animale, vinuri,  etc.

În anul 2017, conform datelor provizorii, structura exportului a fost următoarea: mașini și echipamente (37,1%), lemn și produse din lemn (22,69%), metale și produse din metal (7,68%), produse minerale (2,26%),  materiale plastice (6,88%), produse chimice (2,3%), mijloace de transport  și componente (7,05%), mobilă (2,3%), etc.

Principalele produse importate din R. P. Chineză în România sunt: aparate de telefon și piese de schimb, echipamente pentru telecomunicații, mașini și utilaje, produse metalurgice și articole din metale, produse chimice organice, articole textile și îmbrăcăminte, încălțăminte, televizoare, aparate de aer condiționat, tehnică de calcul, instrumente și aparate optice, materiale de construcții, metale comune și articole din metale comune, mașini și utilaje, instalații pentru linii de producție, mobilă și produse din lemn, produse minerale, alte bunuri de larg consum. În anul 2017, conform datelor provizorii structura importului a fost următoarea: mașini și echipamente (52,42%), metale și produse din metal (8,38%), produse textile și confecții (7,22%), produse diverse – mobilă, jucării (33,55%), materiale plastice (4,71%), mijloace de transport și componente (3,98%), instrumente optice (4,95%), etc.

Există un interes  în creștere pe piața chineză pentru importul din România de produse agro-alimentare de origine animală și vegetală (carne de vită și de ovine, carne de porc și produse procesate din carne de porc, bovine vii pentru reproducție, lucernă uscată, grâu, porumb, miere de albine, zahăr din sfeclă de zahar etc.). Pentru aceste produse autoritățile chineze solicită obținerea, în prealabil, a accesului pe piața chineză și confirmarea certificatelor sanitar - veterinare și fito-sanitare.

Procedura obținerii accesului pe piața chineză a produselor de origine animală și vegetală presupune solicitarea oficială în acest sens adresată de către ANSVSA autorității de resort din R. P. Chineză. Companiile românești interesate să exporte astfel de produse pe piața chineză trebuie să se adreseze ANSVSA pentru începerea procedurii.

La data de 30 ianuarie  2018, conform datelor ONRC in România  exista 12.636 societăți comerciale cu participare chineză la capitalul social subscris, valoarea totală acestuia ridicându-se la 403 milioane USD (0,67% din totalul investițiilor străine în România). R. P. Chineză se clasează pe locul 19 în topul țărilor care au investit în țara noastră.


Martie 2018

 

Mesajul ambasadorului cu ocazia aniversării a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

21.10.2019

La 3 octombrie 1949, Republica Populară Română devenea al treilea stat din lume care recunoștea Republica Populară Chineză, în continuarea unei relații de prietenie și respect cu rădăcini adânci în memoria timpului.…

70 de ani de prietenie româno-chineză, pe scena Universității de Petrol din Qingdao

19.10.2019

Comunicat de presă Seria de evenimente lansată de Ambasada României la Beijing pe parcursul a șapte săptămâni pentru marcarea aniversării de 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Republica…

România-China: 70 de ani – Concert de Gală la ceas aniversar

17.10.2019

Comunicat de presă Capitala Chinei a fost martorul aniversării speciale a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Republica Populară Chineză. În continuarea seriei de evenimente organizate pe…